Success is not final, failure is not fatal: it is the courage to continue that counts (Winston Churchill)

marți, 3 ianuarie 2012

CONCEPTUL DE « SLEEPER » (Part II)

Proiectul « Cordett»



Un nume ciudat, nu-i asa ? Ei bine, masina care urmeaza sa o prezint, e defapt la baza un Chevrolet Corvettte C4 din 1984, care dupa multe modificari a ajuns sa aiba aspectul unui ...Opel Kadett. Funny, dar ce e sub capota nu e funny deloc. Masinuta a fost testata, si atinge 245 hm/h, facand 0-100 in mai putin de 7 secunde. Ca sa fiu mai exact, masina are toata mecanica de pe corvette + sasiu, si niste panouri modificate, marite, de la un kadett, la exterior.



O parere pur personala: masina asta arata cat se poate de bine. As scoate-o la plimbare zi de zi daca ar fi a mea, si nu in ultimul rand, daca mi-ar permite fermoarul de la buzunar, pentru ca, dupa cum stim, motoarele americane, indeosebi cele mai vechi, consuma exagerat de mult. Nici aceasta masina nu face exceptie de la regula din pacate. Dar unde ar fi distractia daca ar respecta normele de poluare euro 5?



Interiorul nu iese cu nimic in evidenta, ideea de sleeper instalandu-se perfect in habitaclul masinii: bordul de pe chevy, fetele de usi de pe opel. O combinatie finuta, reusita, specifica anilor ’80.



As alerga cu toata pofta masina asta, inaintea multor alte modele modificate, alegand prin oras ruta cu cele mai multe semafoare. Dar militam pentru reponsabilitatea in trafic, asa ca m-as opri la 50 km/h. Imi dati dreptate? *cough* !



Acum sa vedem pe care dintre voi v-ar tenta sa luati un Cielo Hatchback (cielo = opel kadett), si un Corvette vechi, ruginit, adus din Germania? Un atelier, niste oameni ingeniosi, niste idei clare, si masina ar lua forme. E clar ca se poate, avem dovada in poze. Ma gandeam la Cielo ca ar fi altceva, “Cordett” exista deja. Ar fi o problema cu numele ... “Cielo-dett” nu suna nicicum he-he.

joi, 8 decembrie 2011

CONCEPTUL DE « SLEEPER » (Part I)


Sunt sigur ca unii dintre voi au mai auzit de acest termen, dar imi voi rezerva dreptul de a-l explica si celor care nu stiu. Se ia una bucata masina stock, se tuneaza toata partea tehnica de ii sar capacele, se modifica FOARTE subtil exteriorul, de multe ori acesta ramanand singurul aspect nemodificat la masina, si cam atat. Care e rolul ? Errmm....cei mai multi sunt cuminti, si prefera sa o faca doar pentru show-off, castigand cupe si competitii locale la diferite evenimente auto. Acesta ar fi cazul ideal. Dar mai sunt si ceilalti, pe care talpa ii mananca tare de tot, si se “inarmeaza” pana in dinti cu cai putere, pentru a deprima pe la semafoarele din oras toate M-urile si RS-urile ce le vin in cale. Ati prins ideea, nu? Un fel de pisica blanda, care zgarie rau, de aici si conceptul de sleeper: o masina banala, care “doarme”, pana in momentul in care o vezi plecand de pe loc, cu toate artificiile ce ni le putem imagina: sunet, fum, praf in stanga si-n dreapta si gurile de pe margine larg cascate.
Logic ca la noi in Romania curentul de “sleeper” e complet inexistent. Noua ne place sa lipim cu poxipol spoilere, si sa incaltam masinuta cu jante cat mai mari, si cam atat. Ei bine, in strainatate, acest curent e tot mai la moda. Bineinteles ca e si foarte scump. Totodata, nu oricine cu un proiect in minte, il poate si transpune in realitate. E nevoie de o echipa de oameni care stiu ce fac, nu un nenea’ Ion din spatele blocului. Se inlocuiesc motoare de serie cu motoare de sute de cai putere, se inlocuiesc transmisii, se schimba deseori punti, asa ca nu e o treaba ce se face de pe o zi pe alta.
E frumos, parerea mea, asa ca in continuare o sa va prezint cateva masini sleeper, ca sa vedeti cu ce se mananca acest curent.

 
VW Golf break, 1.4 TSI

            La prima vedere un Golf mkVI normal, 1.4 TSI, cu un body kit finut. In realitate, un Golf mkVI complet anormal, cu motorul de fabrica inlocuit cu unul turbo de 3,6 litri de pe un R32, care, modificat, genereaza nu mai putin de 650cp. Nu, nu am baut nimic. Tractiunea fata a fost modificata si ea, baietii “grei” reusind sa faca un transplant de AWD.


Ca sa se ajunga la herghelia asta de cai, s-a montat un HPA FT495 turbo kit, twin HPA intercoolers, si un ambreiaj de carbon :| .

 
S-a umblat si la frane, optandu-se pentru niste etriere cu 8 pistonase de la Audi.

La interior, scaunele de fabrica au fost inlocuite de niste Recaro de pe R32, volanul si elementele de interior sunt cele de pe o echipare R, si cam atat. Fara roll-cage de protectie, fara tuburi NOS ce ies din scaunul pasagerilor si fara alte minuni, ce nu ar face decat sa strice.

 
          Sper ca v-a placut ! Acest articol este part one, deoarece urmeaza sa va mai prezint 2-3 masinute. Numai bine ! ;)


miercuri, 26 octombrie 2011

articol: ce si cum despre noul BMW seria 3 (2012)


Cand am citit prima oara stirea cum ca “in cateva zile va fi prezentat noul BMW seria 3”, mi-am spus....”super, inca un cutit infipt in ranile deja existente”. Care rani? Ei bine, personal, nu imi place deloc ce au facut bavarezii cu noul seria 1 (care e defapt un polo mai mare cu sigla bmw) cu seria 5 si mai ales cu seria 7. X3 e defapt un X5 mai mic (judecand doar exteriorul), iar X1 e un amalgam de incercari ce au dat nastere la un rapuns rapid si nu foarte eficient pentru marca. La capitolul motoare, toata stima, sunt cele mai eficiente si mai fiabile motoare existente pe piata: si-au batut recent recorduri la consum, au castigat premii pentru tehnologia Vanos, inca prezenta pe masini, si le vedem cu ochii nostri pe strazi, motoarele alergate prin Germania, “alive” pe strazile noastre.
Ok, sa revenim la masina ce ma streseaza de cateva zile incoace, in sensul bun desigur. A fost prezentat, in varianta finala, pentru toti iubitorii acestei marci. Ce imi place? TOT ! Liniile exterioare, si mai ales partea frontala, mi se pare radicala si incredibil de.....originala. Il scot pe micul Eminescu din mine cu cuvintele astea, dar e una din cele mai frumoase masini de serie cu 4 usi create vreodata. In mintea mea, doar actualul C-Classe se mai afla in competitie cu acest seria 3. Spatele parca vrea sa concureze cu fratioru mai mare, seria 5, si culmea, i-a iesit ! Din cate am inteles din datele furnizate pe un blog, noul seria 3 va fi disponibil in 3 pachete de echipare: Luxury Line, Sport Line si Modern Line. Bineinteles ca sooner or later va aprea si pachetul M, lucru evident. E doar o chestie de timp si de marketing pentru ei.

La interior....wow ! Simplu, frumos, elegant, si parca in sfarsit, toate sunt asa cum trebuiau sa fie de la inceput. Bordul si elementele de la actuala generatie seria 3 si de la fosta generatie seria 5, erau oribile, drepte, butucanoase, argoante, chiar reci ! Inca n-am gasit ceva sa ma deranjeze din pozele puse la dispozitie de oficiali.

La capitolul motoare, conform ProMotor, “sedanul BMW va fi disponibil cu patru motoare dotate cu tehnologia BMW TwinPower Turbo” : 2 benzinare, 2 diesel. Deci, Turbo FTW ...ba nu..... Twin Turbo FTW ! hehe

Ceva ciudat la acest nou bmw, e cutia de viteze cu 8 rapoarte, cica mai economica. Ramane de vazut, dar transmisiile manuale/automate de la actualele bmw-uri ofera deja impreuna cu motoarele, un consum foarte redus. Nu vreau sa stiu cat de repede se va strica transmisia de la atatea trepte schimbate. Dar ma rog, nemtii sunt caposi de felul lor, asa ca lasam detaliile tehnice in seama lor. Am impresia ca vor sa alimentam cu pipeta masinile astea, ei na !
De indata ce va ajunge la noi, nu ne ramane decat sa mergem sa ne holbam, sa-l testam si sa facem ulcer, doar privind gandacu asta incruntat, frumos de altfel. E o masina frumoasa, dar ca orice bmw nou va fi exagerat de scump, insa foarte accesibil la mana a 2-a dupa doi-trei ani. Se devalorizeaza repede, asa ca nu va trece mult timp pana vom vedea bronzatii cu badoagele la gat conducand masina asta prin oras.


Ca o concluzie personala, e exact masina care mi-am dorit-o din partea marcii pentru a se reaseza in mintea mea ca si creatie pe 4 roti. Tot ce iese pe portile marcii bavareze e perfect, dar nu tot e pe gustul meu. Orice ar fi, raman fan inrait BMW si Renault, singurele marci care ma fac sa-mi argumentez opiniile vreme indelungata, ori de cate ori apare ceva nou.

Sper ca remarcile mele nu v-au deranjat prea tare. Astept comentariile voastre !

Pana la urmatorul articol, numai bine ! Wink

Mitra Rares, 25.10.2011


marți, 16 august 2011

Orizonturi inchise


Captiv intr-o lume nebuna,
Dezlantuit pe fronturile vietii mele.
Bruscat mai ceva ca o furtuna,
Emotionat de urletele grele
Si ale societatii chinuri...

Fericirea o caut in neguri
Zadarnic, n’o gasesc...
A vietii mele planuri,
Asemeni gheata se topesc.

Iubirea pare a fi ascunsa
Cotrobai peste tot...
Inima complet distrusa,
Mai e putin, si ii dau foc.

Ma sufoc in planuri,
Dar e un razboi pierdut.
Visele se regrupeaza’n clanuri
Ma inconjoara, ma strapung.

Atat de multe...as avea de aratat,
Atat de tare...as avea de imbratisat
Atat de sus...as sari sa o gasesc,
Dar e la ani lumina departare
Sunt ravasit, nu izbutesc...

luni, 15 august 2011

4 roti. 1 sofer. 1 pasiune


            Masina a fost de la inceput un mijloc de transport pentru unii, o sursa de adrenalina pentru altii. Evolutia tehnologiei si a tot ceea ce inseamna defapt procesul de fabricatie a unei masini a evoluat enorm. E incredibil cate resurse, cata rabdare si pasiune sunt investite doar pentru crearea unui automobil. Tocmai de aceea masina a ajuns sa fie, dupa parerea mea, un obiect de arta. Nu exista masini frumoase sau masini urate: masinile considerate urate sunt si vor ramane diamante neslefuite. Designul e de cele mai multe ori impins la limite, iar tehnica ce pune in miscare arta pe 4 roti atinge perfectiunea. Niciodata masinile nu au facut atat de mult pentru sofer cat fac cele ce ies pe poarta fabricilor in ziua de azi. Sofatul devine tot mai banal, soferul simtind tot mai putin masina si felul ei de a rula. Electronica a castigat din pacate un razboi. Tot ea a schimbat pentru totdeauna sportul cu motor, si implicit, masinile de strada. Sunt vremuri apuse cele in care un pilot de Formula 1 isi folosea fiecare particica a muschilor pentru a stapani monoposturi de sute de cai putere. Acum, puterea e mai mica, pilotul e solicitat mai putin, iar gadgeturile il asista in fiecare viraj de pe circuit. E pacat, pentru cei pasionati desigur....Ma regasesc si eu printre acestia (in limitele impuse de realitate hehe) si deseori imi zboara gandul aiurea si imi imaginez vremurile cand Ayrton Senna domina campionatele de F1, luptand pe circuit cu Alain Prost, si mai tanarul Schumacher, pe atunci la inceputul carierei. Dar toata evolutia din domeniul auto, toate schimbarile ce s-au produs inevitabil, au dus la un boom in industria constructoare de masini: vehiculele sunt mai sigure ca niciodata, mai eficiente si nu in ultimul rand, eco-friendly.
            Ca o parere personala, asistam la o revolutie in segment. Nu e foarte vizibila, dar ea are loc. Majoritatea marcilor lanseaza si deja integreaza  pe modelele de serie, motoare tot mai mici, dar cu o putere la fel de mare ca al motoarelor din vechiile generatii. E de inteles, consumul e mai mic, emisiile de CO2 sunt mai reduse. Practic, se pregateste incet terenul pentru viitorul apropiat, cand masinile vor folosi energii alternative, modele cu propulsor electric existand deja. Lucrul acesta e vizibil si in sportul cu motor: wrc-ul a optat pentru masini din segmentele inferioare, in F1 lumea e tot mai preocupata de consum si emisii; sa nu uitam, inca sportul cu motor e “acoperit” de ice age-ul crizei economice oricat ne-am bate in piept ca totul a revenit la normal.
            Oricum o luam, pasiunea de a conduce exista in fiecare din noi, mai mult sau mai putin. Fie ca ducem copiii la scoala, fie ca ne plimbam intr-o decapotabila pe Coasta de Azur, fie ca facem o “liniuta” intre semafoarele din oras. Faptul ca rulam pe 4 roti, ca depindem de masina, de sosea, de felul in care reactionam si luam deciziile, condusul ramane unic. Genereaza emotie, adrenalina, placere, autocontrol, libertate de miscare si nu in ultimul rand arta, prin felul de a fi al masinii, ori prin felul de a conduce al soferului.
            Ori de cate ori ne urcam la volan trebuie sa ramanem responsabili fata de tot ceea ce ne inconjoara, pentru ca strada ramane o jungla, iar animalele suntem noi. Iti multumesc industrie auto ca existi.... !

miercuri, 3 august 2011

Destin

Un ocean de ganduri grave...
Cu greu spre casa eu pasesc,
Nimic nu e ceea ce pare
Totul in jur e nefiresc.

Ma uit spre soare cu ardoare
Sa fie el darul dumnezeiesc?
Am o singura curiozitate mare
La ea niciun raspuns nu mai primesc.

Arunc ochii-n departare...
Lumea cade pe pamant.
Precum pasarile calatoare
Doborate de al vietii crivat crunt.

De ce destinul urmareste oare
Sa aleaga drumul frant?
Nu e viata prea frumoasa
Ca sa alergam prin ea razand?

marți, 2 august 2011

Roman in Romania "mea"

Ce suntem? Romani. Ok, am lamurit-o si pe asta. Dar vezi tu, a fi roman nu e intotdeauna cea mai buna eticheta. Am avut ocazia recent sa ies din tara, nu departe de granita, si sa ma intorc cu acelasi gust amar cu care ma intorc ori de cate ori parasesc tarisoara natala. Care ar fi acel gust amar?  Ei bine, tarisoara noastra sta pe loc. "Nimic nu mai e la fel...copilaria s-a maturizat sever", e un pasaj dintr-o melodie mult prea adevarata pentru ai mei 20 de ani impliniti. Am ajuns la varsta in care realizez ca viitorul nu suna prea bine. Nu pentru mine, nu pentru familia mea, nu pentru cei din jurul meu - o enumerare fara predicat, la fel ca tara noastra "fara predicat". Avem o tara de invidiat, superba, cu un popor de nedescris in cuvinte. Dar nu ne putem face auziti. Ceva ne face sa incasam palma dupa palma si sa ramanem adanciti in namolul cu care deja ne-am obisnuit. Sa revin la ideea initiala... imi este ciuda ca nu suntem asemeni statelor din vest: infrastructura, turism, obiceiuri promovate, simplitatea ideii de a trai, de a fi om, de a fi respectuos, de a respecta si de a fi respectat, de a fi mandru si de a purta mandria si peste hotare. Mandria ca suntem romani reusim sa o purtam si noi peste hotare intr-o oarecare masura, si spre fericirea mea, sunt romani care au ajuns "departe", asigurandu-si un viitor care Romania nu l-ar fi putut oferi.

Dau cu capul de grinda de sus...sunt blocat!? Nu intre cei 4 pereti ai camerei mele, ci intr-un mediu ostil: tara mea. Frumosul si ostilul sunt doi termeni care se bat cap in cap si totusi se aplica amandoi Romaniei. Seara inainte sa adorm gandurile mele o iau razna...zboara peste meleaguri numai de ele stiute, si parca doar in acele momente reusesc sa ma deconectez de la viata gri de zi cu zi. Pai sigurrrrr....exagerez, nu? Doar is tanar...ce stiu eu ce e viata? Ce sunt alea greutati si probleme? Mmmda. Adevarat. Nu stiu multe, dar stiu ca locul meu nu e aici, si fiecare zi ce trece devine o treapta tot mai inalta pentru mersul meu agale...